Dar .. De ce am intrat pe blog? Poate îmi era dor să mai „vorbesc” cu tine sau poate chiar mă simt singură și doar tu mă poți asculta fără să mă „cerți”.
De mult timp aveam de gând să scriu o postare de genu', despre greșelile pe care le facem. Dar, mai mereu intervenea ceva și am ajuns să cred că poate chiar nu ar trebui să scriu această postare din moment ce evit să scriu sau intervine altceva.
Dar, azi având timp și văzând că nimic nu mă împiedică, am zis să încep și să scriu, cu toate că nu o să pot să exprim tocmai ceea ce îmi doresc.
De multe ori sau mai bine zis .. de cele mai multe ori facem greșeli cu sau fără voia noastră. De multe ori luăm decizii pe care le regretăm și ne-am fi dorit să dăm timpul înapoi și să nu mai comitem aceeași greșeală. Nu contează cât de importantă sau nesemnificativă e greșeala făcută, contează că mai nou, toate greșelile sunt de neiertat. Și doare să afli așa ceva.
Cum poți să te împaci cu ideea că ai greșit și nimeni nu te poate ierta ? Cum poate vedea persoana respectivă că într-adevăr îți pare rău dacă nici măcar nu-ți dă șansa să-i dovedești ?
Cu toții greșim, mai repede sau mai târziu. Suntem oameni, e omenește să mai și greșim. Din greșeli învățăm. Dar, cel mai mult greșim când luăm o decizie când suntem triști, nervoși și nu ne gândim ce urmări poate avea. E greu să știi că ai vrea să-ți îndrepți răul făcut, dar nu mai poți. Încercăm să salvăm ceva când e prea târziu, când situația s-a „extins” prea mult și nu mai e nimic de făcut. Și rămânem să ne simțim vinovați pentru tot restul vieții, gândindu-ne că dacă n-am mai fi așa egoiști am fi putut ameliora situția.
